Uncategorized

Greu sa fii femeie cateodata

Dupa cum vedeti din titlu, e vorba de o dilema, sau mai bine spus de o mica intamplare haioasa care mi-a inveselit ziua . Titlul suna el mai pesimist, va asigur ca nu este si ca puteti sa cititi si restul fara nici o grija 😀

Azi dimineata, m-am hotarat eu ca marmotica ce sunt , sa ma imbrac la birou  cu noua mea rochie . E o rochie simpla, gen office care se inchide la spate cu fermoar. Foarte frumos si elegant.  Problema este ca singura nu ma pot descurca sa o inchid pana sus si cum azi dimineata fetele dormeau, am zis ca hai sa incerc si sportul asta. Avand in vedere ca e un pic stramta sus la spate a fost cam greoi si daca ma vedea cineva cum m-am chinuit eu, cred ca se prapadea de ras. In final am zis ca intarzii la munca si am renuntat la ideea ca o voi inchide de tot si am plecat asa. Am iesit in strada si in drum spre otobuz, am speriat o doamna cu cererea mea, care a sunat ceva de genul :

” Eu: Nu va suparati, ma puteti …?

Doamna : N-am bani, nu pot , nu!

Eu: Doamna, vreau sa va rog doar sa ma ajutati cu rochia… fermoarul, stiti..

Doamna : Aaaaaah, pai asa zii domnisoara, am crezut ca imi ceri bani..

Eu: Aaah, multumesc din suflet! O zi buna ! ”

Asta ar fi o problema a femeii moderne 😆 dificultatea de a te incheia singura la rochie. Astept mici povesti cu intamplari de genul , sunt tare curioasa de rezolvarile lor 😀 Si bineinteles nu trebuie sa fie doar din partea feminina .

Semnat

Marmota

Advertisements

23 thoughts on “Greu sa fii femeie cateodata”

  1. Pai si eu ma speriam daca ma oprea una pe strada sa ii inchid fermuarul. Gandeste-te cum ar fi un tip cu vreun deget rupt… sa-l roage pe altul sa-l incheie la slit! 😆

  2. 😆 Ar fi o faza buna de filmat aia cu tipul..
    Si mi-am facut temele, am cautat in Dex si e “fermoar” 😀
    Da mami, o povestioara din asta nu imi spui ?

  3. cred ca e fermoar.

    mi se pare o initiativa f buna. asta e una dintre dovezile cate atesta faptul ca femeile se descurca intotdeauna.

    am avut si eu o intamplare cu o rochie: eram prin liceu si am venit odata de la scoala si ce m-am gandit eu, sa probez o rochie pe care i-o facea mama sora-mii. mentionez ca sor-mea a fost intotdeauna mai slaba decat mine (cu mult), deci nu stiu cum mi-am inchipuit eu ca o sa incap in acea rochie. dar tare mult imi placea….era din catifea de matase, verde smarald. iau rochia si incerc s-o trag pe cap…merge pana mai jos de umeri….nu trece de piept…ok, asta e, nu mai incerc, deci s-o scot de pe mine. da’ crezi ca vroia sa iasa??? am ramas blocata cu mainile ridicate si rochia in cap si in fundul gol (nu chiar, ca aveam chiloti). vroiam sa ma duc pana la vecina sa ma ajute, dar mi-era jena sa ies asa. am vrut sa tai rochia, dar nu puteam manui foarfeca….solutie: dupa aproximativ 30 min de topait prin casa am scos rochia….eram total epuizata.

  4. Ana pe final de zi de munca, m-ai inveselit 😆 Stiu ca atunci tie nu iti ardea de glume, dar f haioasa intamplarea. Si solutia a venit destul de repede 🙂
    Viorel bine ai venit ! Eu sper sa nu ii fi lasat sechele femeii si ma bucur ca am fost o inspiratie pentru tine 🙂

  5. ‘na seara!

    “rochie simpla, gen office” … aveam pretentii de la o marmota ca tine … Auzi, sa te confunde cu o cersetoare :(( !! Mai, mai, si cu lumea asta.

  6. Marius se intampla si la case mai mari :p Ah si cred ca a fost confuzia creata de faptul ca nu purtam gentuta cum trebuie pe mana si cred ca stii la ce ma refer..

  7. Da.. deci vara trecuta era sefa plecata in concediu, prin urmare prestam si in locul ei. Si se imbraca Ingerasul intr-o dimineata in fusta si niste papucei care-mi erau tare draaaaaagi. (si o bluza evident). Am coborat din microb si ma indreptam spre marele sediu al firmei(cam 300 de metri) cand… deodata… am simtit cum piciorul stang mi se elibereaza din baretele papucului… am incremenit cu piciorul in sus, in timp ce papucul statea frumos pe asfalt 😀 Ge-ni-al. Nu prea puteam sa fac nimic, asa ca am pus mana pe telefon si am inceput sa-mi sun colegii de pe teren sa vina sa ma recupereze si pe mine din mijlocul drumului. Am stat jumatate de ora intr-un picior, pana m-a recuperat cineva. Si am urcat scarile sediului desculta, si am stat asa vreo ora in birou pana mi-au adus colegii alti papuci de acasa 😀

  8. Ma gandeam ca poate ai uitat de bluza si ai plecat asa, dar m-am linistit 🙂 E bine ca ai avut recuperatori. Am patit-o si eu odata in centrul orasului la mine acasa in Ua’cab si mi s-a rupt slapul exact cand mi-era lumea mai draga ..

  9. Haha! Chiar măi. 😛

    Auzi, fă o şmecherie pe viitor. Ia vreo 3-4 agrafe de birou, prindele în lanţ (sigur toată lumea a făcut sportul ăsta), apoi pe ultima din şir o modelezi niţel ca să facă un cârlig mic. Dai cu săpun pe fermo(u)ar, agăţi mecanismul ăla care se glisează pe fermo(u)ar, îmbraci rochia, apuci de agrafe şi ridici uşor ţinând cu cealaltă mână de baza fermo(u)arului ca să stea drept şi să nu formeze valuri care să blocheze închiderea.
    După care dansezi din buric pe ritm de “Stay în the light – Bee Gees.mp3” şi gata! 😀

    Să ne ţii la curent! 😉

  10. Marloooo , ingenioasa treaba si deja imi imaginam cum dansez pe ritmul muzicii 😆
    Si sunteti niste norocosi ca nu purtati tocuri si rochite cu fermoar 😛
    Suri, te pupacesc si eu, sapt asta nu prea ne-am sincronizat 🙂

  11. Nu stiu cum e cu fermoarul la spate, dar as putea sa povestesc o amintire din copilarie cand am descoperit (cu greeeeeeeeeeeeu) cum e cu sutienele ce se desfac in fata. 😆

  12. Era intr-o zi calda de primavara. Eram la mine in camera si probam un sutien …
    Ah, stai … nu era asa. 😆

    Povestea-i simpla. O seara de iarna. Un chef de liceeni cam boboci. O scara intunecata de bloc. Si cam racoroasa. Deh, iarna. Cateva randuri de haine. Pulover – passed. Camasa – passed. Sutien – failed. Mama si cu tatal lui de sutien ! In scara, racoare. Care are oarece efecte. Efecte care provoaca si mai multa frustare in lipsa de indemanare in indepartarea obstacolului. Am renuntat.

    De atunci studiez cu mult mai multa atentie moda feminina. 😆

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s