timpul, Uncategorized

Cumpar timp

Abia acum am realizat pe deplin ce inseamna sa ai timp liber. Si eu nu prea il mai am. Il aveam inainte si nu il pretuiam tare mult. Nu profitam de momentele bune pentru a scrie ceva fain, pentru a citi ceva fain sau pentru a porni o activitate interesanta care sa imi imbunatateasca viata. Acum de cand e si piticul in viata mea, timpul s-a diminuat considerabil. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca eu sunt un caz fericit: am foarte mult ajutor cu mama iubitului meu, ea sta cu cel mic in timpul zilei si daca avem nevoie sa fugim pe undeva putem sa il lasam cu ea. Si tot simt ca nu am suficient timp. Poate pentru ca acum vreau sa fac si mai multe. Vreau pentru mine, pentru el, pentru noi. Vreau sa fie frumos si bine.

Citeam zilele trecute la dojo despre folosirea timpului, despre cum sa fii productiv. Mi-am dat seama ca in timpul in care o lalai, as putea sa fac toate acele lucruri pe care mi le-am propus inca de la inceputul anului. Dar de cele mai multe ori ma las pagubasa, sunt prea obosita. Si atunci ma intreb de unde au celelalte mamici atata energie? Sa-mi zica si mie de unde fac rost, ca eu una in multe zile simt ca nu mai pot nici sa imi fac un dus. Concluzie: nu sunt deloc productiva si cred ca energie as mai avea, doar ca psihic sunt terminata si degeaba corpul sare in sus, daca mintea spune : lasaaa, e si maine o zi. Odihneste-te… Si pic in capcana :mrgreen:

Si in categoria asta intra si alergatul pe banda si stabilirea planului de mancare, ehee. Spun de ceva vreme ca vreau sa ma apuc. Azi am primit cel mai tare impuls de la un prieten bun: o poza cu mine–acum 8 ani, 30 de kg mai putin. M-a socat. Atat de mult incat am zis ca trebuie sa fac ceva. Incepand din acel moment. Nu maine, nu peste o saptamana. Asta-i treaba cu slabitul, zici ca te apuci maine, poimaine si nu mai ajungi sa faci nimic, tot amani. Nu bag pe toata lumea in oala asta, ca sunt si oameni ambitiosi care ajung sa slabeasca si sa se mentina si nu renunta asa usor. Dar eu sunt o pofticioasa de cand ma stiu si cand imi interzic un anume aliment tocmai atunci mi se face foame si tocmai atunci as vrea sa devorez tot ce gasesc prin frigider. Asa ca voi cauta o solutie potrivita mie. La momentul potrivit voi povesti, deocamdata nu dezvalui tot planul. Timp pentru asta teoretic este, am gasit ceva bun si pe partea sportiva care mi-ar fi la indemana.

Asadar, cumpar timp oameni buni. Daca cineva descopera cum sa nu mai avem nevoie de somn sa ma anunte si pe mine, tare mi-ar ajuta alea 6 ore din fiecare noapte. Ah, pana atunci incerc sa il folosesc pe cel dotare cat mai productiv posibil, sunt convinsa ca as putea gasi in fiecare seara cate-o portita.

p.s. Β 80 de kg – 15.03.16. Not afraid to show it, nu o sa le mai am mult pe mine :)))

calatorii, citit, comunicare, de-ale mele, frica, relaxare, sanatate

Ce-am facut in ultima vreme

Au trecut cateva zile bune de cand nu am mai postat si asta s-a intamplat nu neaparat din cauza lipsei de inspiratie, ci din lipsa de timp. Nu prea m-am sincronizat cu online-ul si am profitat de putinul timp pe care l-am avut sa imi rezolv problemele din offline. Tot se vorbeste prin targ ca trebuie sa dam mai multa importanta vietii reale , nu? Bine asta nu e un motiv sa nu mai scriu pe blog. Mi-au trecut multe subiecte prin cap despre care as putea sa scriu, dar mi-am gasit cu greu cuvintele. Lucrez la asta inca, stiu foarte bine ca nu sunt un scriitor desavarsit , nu am terminat jurnalismul si nici nu am un talent nemaipomenit in a relata intamplari din viata mea. Incerc si imi doresc sa devin mai buna pe partea asta, pentru ca imi place sa fiu in contact cu voi, cei care scriu atat de frumos pe bloguri. E o lume in care poate nu ma potrivesc perfect, dar imi place si vreau sa fac parte din ea.

Inca de anul trecut stiam ca perioada septembrie – decembrie inclusiv, va fi o perioada aglomerata din punct de vedere profesional. Atunci cand ai langa tine colegi minunati care te sprijina si te sustin in tot ceea ce faci , timpul trece altfel si lucrurile ies mult mai bune. Am avut surprize placute si de ziua mea, noii colegi de la Iasi mi-au trimis in colet un cadou tare haios si am primit flori de la clienti. In fiecare an se gaseste cate-o persoana care ma surprinde placut din punctul asta de vedere si asta ma face sa ma simt iubita si fericita.

Zilele trecute m-a apucat o panica grava . Pentru a doua oara in viata am inceput sa ma tem de moarte. Si inainte ma temeam ( cred ca fiecare om are teama asta) , dar probabil ca nu dadeam prea multa importanta si ma gandeam la cum sa-mi traiesc viata, nu la cum se va termina. Dar de data asta mi-au trecut toate nebuniile prin cap. Oare ce va fi dupa? ma va durea ? Oare am timp sa fac tot ce mi-am propus? Daca se intampla mai devreme si tot asa. Mai aveam un pic si incepeam sa plang de suparare. *Nota pentru mine : nu mai gandi atat de mult , ca se intampla lucruri panicoase πŸ˜†Β Mi-am revenit , dupa cateva ore ce-i drept , dar eram ok.

Ah si sa nu uit, va ziceam acum ceva timp de un secret : l-am pastrat bine, bine si cand a fost momentul potrivit , l-am dezvaluit. Si a fost cum ma asteptam : dl marmot a ramas mut de uimire. In octombrie a fost ziua lui si in complot cu un bun prieten de-al nostru am pus la cale o surpriza : i-am facut cadou o mini excursie la Milano. Si plecam uichendul asta. Tadaaaaa! Daca aveti sugestii pentru ce merita vazut, astept πŸ™‚

 

O zi frumoasa si la multi ani tuturor sarbatoritilor!

de-ale mele

Ganduri

Ma gandeam cu ceva timp in urma ca posturile mele ar trebui sa fie lungi. Sa scriu cat mai mult , sa nu apara acolo 2-3 randuri. Ma apucam si scriam despre ceva si apoi stergeam. Nu imi convenea. Mi-am dat seama ca nu trebuie sa fie mult, si nu trebuie sa fie intr-un anume fel ci sa fie exact ce simt eu in acel moment. La inceputul acestui blog eram foarte entuziasmata , ma bucuram de fiecare comentariu fie el si off topic si faceam parte din gunoierii vremii. Timpul a trecut, oamenii au mers mai departe, cu unii am tinut legatura , cu altii nu am mai reusit . Cert este ca imi placea foarte mult ca faceam parte din ceva. Un ceva important pentru mine, interactionam cu tot felul de oameni si aveam sansa sa ma inspir din experientele lor pentru a mi le crea pe ale mele. Din pacate s-a cam pierdut, am uitat sa scriu si de cele mai multe ori nu aveam chef nici macar sa mai deschid calculatorul.

Sper sa ma tina perioada asta buna si sa scriu in continuare tot ce imi trece mie prin cap, bine nu chiar tot πŸ˜›

p.s. daca au scos marmota din reclame, macar in online sa mai lucrez cu ursii mei ( ii stiti voiΒ  sunt CHIU si VAI – numiti asa de un drag gunoier)

de-ale mele, iubire, leapsa, relaxare, sanatate, timpul

Leapsa

Daca tot am inceput primavara cu lepse, Lilly s-a gandit sa imi mai dea de munca. Ia sa vedem ce iese :

IUBESC –vremea frumoasa, familia, il.. pe dl. marmot, soarele, apa, muzica, viata, frumosul, linistea, gandul, timpul..

CRESC – pe zi ce trece, si nu incetez sa fiu uimita.

PACATUIESC –sunt om.

CITESC –carti, ziare, bloguri, twitter-ul, ce scrie pe spatele produselor cosmetice πŸ˜›

CRED -intr-o forta mai mare decat noi; in mine, in noi, in toti cei care imi demonstreaza asta.

MIMEZ – la jocurile de mima .

VISEZ – mai mereu.

CER – si sper sa primesc. ( in limite rezonabile bineinteles) .

SPER – sa nu-mi imbatraneasca sufletul.

FRUMOS – e sa iubesti.

DESTEPT – eheee…

FEMEILE – sunt muuulte πŸ˜†

SEX VS. DRAGOSTE -ambele.

DETALIILE – nu trebuie mereu urmarite πŸ˜›

ISTORIA -mi-a placut intotdeauna,

TENTATIA – e la fiecare pas ( Milka ma urmareste peste tot :lol:)

GRESESC – si constientizez , repar si imi cer iertare.

DUREREA – de masea e groaznica.

SUFERINTA – face parte din viata noastra.

SINGURATATEA – poate sa apara si cand esti inconjurat de oameni.

CE CONTEAZA – sa nu uitam sa traim.

VIATA – trebuie traita , nu visata.

EU– o marmotica simpatica πŸ˜€

 

Hihi, mi-a placut tare mult leapsa asta, asa ca ofer oricui vrea sa scrie. Vedeti ce iese, ca e interesant.

O dupa-amiaza placuta!

de-ale mele, timpul

Record la absenta

Cred ca asta e cea mai lunga perioada intre 2 postari 😦 Ma simt vinovata fata de blogul meu, de casuta mea, am neglijat-o multa vreme, dar ce sa-i faci daca am un program nebunatic tare ? Cel putin in ultima saptamana a fost ceva de genul: plecat la munca la 7-8, ajuns acasa in jur de 9-10 dupa care lucrat la disertatie pana la 4-5 dimineata ( in functie de doza de cofeina existenta) , dormit 3 ore jum si … back from zero !

Eu nu inteleg cum reusesc altii sa se imparta in 15? Sa faca si munca, sa faca curatenia, sa ajunga la concert, sa mai iasa in club, sa citeasca sa asculte muzica si in acelasi timp sa se plimbe sub clar de luna… Sa-mi spuna si mie cineva reteta ca nu stiu ce sa mai fac. Am ajuns in stadiul in care nu mai stiu cum sa imi organizez timpul in asa fel incat sa simt ca traiesc.

Ma simt asa ca intr-o bula de timp.. parca nu simt mai nimic din ceea ce traiesc . Ciudat.

Nu pot sa neg totusi faptul ca mai am momente de fericire, de zambet pur , de liniste.

Ada vroia sa cumpere somn, eu cred ca vreau sa mai cumpar ore din zi.. sa am mai multe sa reusesc sa fac tot ce imi propun. Oare exista posibilitatea sa nu mai dormim deloc?

Ma interesez si revin cu punctul de vedere πŸ™‚

AAAh si inca ceva : AM reusit sa termin lucrarea de dizertatie si sa o depun la timp la facultate. Printr-o minune am reusit sa si vorbesc live cu profesoara mea coordonatoare. M-am simtit atat de usurata cand am scris ultimele randuri, de parca reusisem sa escaladez muntele Everest πŸ˜€

Acum trebuie doar sa ii impresionez la prezentare, sa le arat ce tare e marmotica si sa ii fac sa creada ca e cea mai buna lucrare πŸ˜€ Usor, nu ? πŸ˜›

p.s. Si daca toata lumea se enerveaza din cauza ploii, eu sunt intr-un fel bucuroasa ca e asa afara . Nu de alta dar nu mai am cu ce sa ma imbrac pentru vreme calda πŸ˜†

AMR: 38

Uncategorized

Timp, timp, timp …

Astept weekendul ca un copil care isi asteapta mama de la piata, pentru ca stiu ca atunci am 2 zile libere in care ma odihnesc. Dar ajung sa ma odihnesc cu adevarat? In unele saptamani da, in unele nici macar nu apuc sa fac jumatate din lucrurile pe care mi le-am propus. Si atunci ce fac? Innebunesc.. Vreau timp, vreau sa se inventeze un elixir sa nu mai fim nevoiti sa dormim. Va dati seama cat timp am castiga? Cate ore in plus ? Si parca tot nu ar fi de ajuns. Vorba aia : ai mai mult vrei si mai mult.

Sunt absenta, cum zicea KingSnake si stiu ca Joa nici nu mai indrazneste sa ma intrebe despre munca . O mare parte din timp imi mananca jobul, dar nu ma plang, e bine. Β E o absenta uneori din vointa proprie, alteori nu tine de mine. Sunt momente in care simt nevoia sa respir aerul ala curat de odata. Vreau sa stiu de ce trece timpul asa repede, pentru ca nu ma trezesc bine luni dimineata si deja e vineri , ora 14:00 si eu casc intruna la birou.

Inchei aici si ma duc sa dorm, mai irosesc cateva ore din viata mea πŸ˜†

p.s. si ca tot veni vorba de ore, timp sper sa nu uit maine sa imi iau ceasul sa il duc la reparat..

p.p.s. maine e marti, dar de la o vreme pana si zilele de marti sunt mai normale decat restul saptamanii.

Semnat,

Marmotica