confesiuni, de-ale mele, mamicie, parinti

Ganduri razlete de mamica

Ce-am invatat in astia 2 ani si 8 luni de cand al meu copil imi face viata mai frumoasa?

Ca e minunat sa ai copil, ca simti o dragoste nebanuita si ca iti doresti sa nu se termine niciodata si ca toate grijile din lume si problemele dispar la un simplu zambet de-al lui.

Ma uit la Mihnea si in fiecare zi ma gandesc: oare e adevarat? e al meu? Cateodata simt ca nu imi ajunge doar sa il privesc sau sa il strang in brate cu putere. E un copil zvapaiat, are energie cat toata familia la un loc, rade, canta, face prostii ( asa cum spune si el) si vorbeste in continuu. Are in cap niste propozitii atat de complexe, incat de multe ori stau sa ma gandesc daca are aproape 3 ani sau mai mult. Deh, fiecare cioara se mandreste cu puiul ei si il vede cel mai frumos.

Inteleg acum nevoia mamicilor de a vorbi in continuu despre pruncii lor, orice ti se intampla pe parcursul zilei iti aduce aminte de el. Si vrei sa povestesti, vrei sa imparti bucuria pe care ti-o ofera cu toti ceilalti. Si cateodata enervezi sau plictisesti cu toate detaliile astea despre copii si te gandesti ca poate ar trebui sa mai vorbesti si despre altceva. Unii se simt vinovati, altii nu au nicio taina. Eu sunt undeva la mijloc, sunt momente in care ma simt aiurea ( desi nu ar trebui ) si imi dau seama ca nu toata lumea vrea sa afle de cate ori a refuzat Mihnea sa mearga la olita in urma cu o zi sau ce a mancat la pranz. Sunt detalii pe care le poti impartasi cu alte mamici, inteleg altfel fenomenul.

Ce-am mai invatat? Toata lumea are o parere despre cum sa iti cresti copilul. De la bunici, la matusi, unchi si pana la vecina de la coltul strazii. Fiecare iti va zice cum crede ca e mai bine sa faci. Pentru ca asa au facut si ei si copiii au iesit bine :mrgreen: Eu cred ca asta nu e o regula si nu se poate aplica la fiecare copil in parte, dar ce sa te faci cu oamenii care nu inteleg? Pana si eu m-am trezit ca am sarit cu gura pe alte mamici ca nu au facut nu stiu ce lucru. Si le-am explicat ca trebuie sa procedeze in alt fel ca asa e bine. Dar de unde stiu eu 100% ca e bine? De unde stie vecina de la colt ca a fost a atat de bine ce a facut?  Se zice ca instinctul de mama nu se insala niciodata si in mare masura asa e. Dar cu totii gresim. Nu exista parinte perfect, copil perfect. Exista oameni si atat. Oameni care merita sa creasca frumos si sa fie iubiti.

Ma amuza competitia intre mamici. In urma cu cateva luni, ma enervam si eu cand vedeam ca Mihnea nu facea la fel de multe ca un copilas de varsta lui. Si eram geloasa. Not anymore. Si nici nu ma gandesc sa mai povestesc in stil competitiv despre ce a facut el. Fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare si cred ca nu e cazul sa fortezi nota.

Asadar, pana acum e totul frumos, minunat, supeerb. Ai un copil si gata nu mai ai nevoie de nimic, viata ta e super completa. Ahh, NU! Am inteles si mai mult importanta acordata tie ca adult -sa nu uiti sa ai grija si de sufletul tau, sa faci ce iti place, sa te plimbi si sa faci in asa fel incat sa nu te mai lasi pe ultimul loc. 10 minute de liniste fac minuni. Chiar daca nu pare, momentele in care simti ca nu o sa mai ai viata sociala, vor disparea. Poti iesi cu al tau copil la terase, poti sa il iei in concedii cu tine, poti sa faci multe activitati fun si cu el. Da, nu mai e ca inainte, nu mai ai aceeasi libertate. Dar gasesti portite, totul e sa vrei sa incerci. Keep in mind, daca tu esti obosit pentru ca ai tras de tine pana la epuizare, nu o sa ai parte de momente de calitate cu piticul tau. Acum de cand am inceput sa ne intelegem mai bine cu el ( la modul ca a mai crescut si e nitel mai usor sa facem mai multe impreuna) , ne planuim sa iesim cat mai mult si sa il implicam si pe el in activitatile noastre. La inceput parea horror, aveam impresia ca nu o sa mai ies din casa pana face 18 ani :mrgreen:

Si ar mai fi destule ganduri razlete, dar asta intr-un alt articol- unul in care o sa povestesc nazdravaniile lui Mihnea si despre cum o casa nu mai arata la fel dupa ce ai copii.

having-kids

Sursa foto:www.dumpaday.com

Ah si nu uitati sa va distrati cat mai mult, asta va veti aminti peste ani si ani si va conta- nu faptul ca nu ati calcat toate camasile la dunga 😆 

Advertisements
timpul, Uncategorized

Cumpar timp

Abia acum am realizat pe deplin ce inseamna sa ai timp liber. Si eu nu prea il mai am. Il aveam inainte si nu il pretuiam tare mult. Nu profitam de momentele bune pentru a scrie ceva fain, pentru a citi ceva fain sau pentru a porni o activitate interesanta care sa imi imbunatateasca viata. Acum de cand e si piticul in viata mea, timpul s-a diminuat considerabil. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca eu sunt un caz fericit: am foarte mult ajutor cu mama iubitului meu, ea sta cu cel mic in timpul zilei si daca avem nevoie sa fugim pe undeva putem sa il lasam cu ea. Si tot simt ca nu am suficient timp. Poate pentru ca acum vreau sa fac si mai multe. Vreau pentru mine, pentru el, pentru noi. Vreau sa fie frumos si bine.

Citeam zilele trecute la dojo despre folosirea timpului, despre cum sa fii productiv. Mi-am dat seama ca in timpul in care o lalai, as putea sa fac toate acele lucruri pe care mi le-am propus inca de la inceputul anului. Dar de cele mai multe ori ma las pagubasa, sunt prea obosita. Si atunci ma intreb de unde au celelalte mamici atata energie? Sa-mi zica si mie de unde fac rost, ca eu una in multe zile simt ca nu mai pot nici sa imi fac un dus. Concluzie: nu sunt deloc productiva si cred ca energie as mai avea, doar ca psihic sunt terminata si degeaba corpul sare in sus, daca mintea spune : lasaaa, e si maine o zi. Odihneste-te… Si pic in capcana :mrgreen:

Si in categoria asta intra si alergatul pe banda si stabilirea planului de mancare, ehee. Spun de ceva vreme ca vreau sa ma apuc. Azi am primit cel mai tare impuls de la un prieten bun: o poza cu mine–acum 8 ani, 30 de kg mai putin. M-a socat. Atat de mult incat am zis ca trebuie sa fac ceva. Incepand din acel moment. Nu maine, nu peste o saptamana. Asta-i treaba cu slabitul, zici ca te apuci maine, poimaine si nu mai ajungi sa faci nimic, tot amani. Nu bag pe toata lumea in oala asta, ca sunt si oameni ambitiosi care ajung sa slabeasca si sa se mentina si nu renunta asa usor. Dar eu sunt o pofticioasa de cand ma stiu si cand imi interzic un anume aliment tocmai atunci mi se face foame si tocmai atunci as vrea sa devorez tot ce gasesc prin frigider. Asa ca voi cauta o solutie potrivita mie. La momentul potrivit voi povesti, deocamdata nu dezvalui tot planul. Timp pentru asta teoretic este, am gasit ceva bun si pe partea sportiva care mi-ar fi la indemana.

Asadar, cumpar timp oameni buni. Daca cineva descopera cum sa nu mai avem nevoie de somn sa ma anunte si pe mine, tare mi-ar ajuta alea 6 ore din fiecare noapte. Ah, pana atunci incerc sa il folosesc pe cel dotare cat mai productiv posibil, sunt convinsa ca as putea gasi in fiecare seara cate-o portita.

p.s.  80 de kg – 15.03.16. Not afraid to show it, nu o sa le mai am mult pe mine :)))

de-ale mele, plimbari, relaxare, zambete

Vacanta noastra de 1 zi…

… am petrecut-o la Therme. Stiu ca toata lumea a scris articole despre cum e acolo, despre program, tarife si alte impresii, insa eu voi povesti din perspectiva unui simplu vizitator emotionat oarecum de locul elegant in care a poposit intr-o dimineata de joi.

Am ales sa mergem in timpul saptamanii deoarece auzisem povesti cum ca stau oamenii la coada sa intre inca de la aeroportul Otopeni, asa ca nu am vrut sa riscam o astfel de pierdere de timp. Am ajuns pe la ora 11, parcarea ocupata doar un sfert, semn bun. Oamenii inca lucreaza la alei, la partea cu piscina exterioara, insa au facut o treaba buna cu primirea- este excelenta. Un hol mare inalt, care iti da senzatia ca intri intr-o alta lume. Si asa si trebuie daca vrei sa te relaxezi cu adevarat. De la finisaje pana la curatenia in vestiare mi-a placut tot. Elegant, curat, frumos si gandit in asa in fel incat sa iti lasi grijile in dulapiorul din vestiar si sa incepi sa te distrezi. Am fost doar in zona Galaxy, zona destinata familiilor cu copii. Acolo am descoperit toboganele, piscina cu valuri si piscina cea mica pentru copii. Suficient cat sa nu te plictisesti si sa ai parte de o zi faina. La etaj au si un restaurant, insa meniul nu este prea diversificat. Poate dupa ce termina toate lucrarile in complex va fi mai ok din punctul asta de vedere. Mancarea nu a fost excelenta, insa a fost ok cat sa ne potoleasca foamea. Nu este permis sa vii cu nimic comestibil din afara- poate doar pentru copiii mici un fruct, dar am observat ca nu prea s-a uitat nimeni la noi cat am fost pe acolo, asa ca un mic pachetel pentru cel mic ar putea fi permis. Vorbim doar de copii aici, ca mi se par pertinente regulile lor cu no food allowed. Cum ar fi sa stai linistit pe sezlong si sa il vezi pe vecinul de langa cum isi deschide sandvisul cu sunca presata si mai scapa cate-o firmitura si pe jos, pe acolo unde tu sau copilul tau treceti si apoi mergeti in piscina. Deci da , sunt de acord cu mare parte din regulile lor, asa trebuie sa fie intr-o lume civilizata.

Nu ai nevoie de bani, totul se plateste cu bratara pe care o primesti la intrare. Noi am platit initial pentru 3,5 h, insa cred ca era mai avantajos sa platim pretul pentru 1 zi pentru ca am stat destul de mult. Planuiam sa plecam in jur de ora 15:00, dar cineva ne-a sabotat planurile si a adormit pe sezlong :)) Pana sa adoarma cel mic, ne-am balacit in piscine, ne-am dat pe tobogane, am mancat, am baut si ne-am relaxat apoi pe sezlong cat si-a facut domnul somnul de frumusete. Preturile de intrare sunt ok din punctul meu de vedere, insa mancarea mi s-a parut un pic scumpa. Daca faci un calcul pentru o zi, dai ceva banuti. Merita totusi sa faci un mic efort, nu e ca si cum te duci in fiecare saptamana.

In concluzie Therme are tot ce iti trebuie pentru o evadare de o zi. Asta daca iti place genul asta de distractie. La urmatoarea vizita, vrem sa mergem si in celelalte zone destinate exclusiv adultilor : The Palm (in partea aceasta au acces si copiii pana in 3 ani)  si Elysium. Insa chiar si doar in zona Galaxy, a fost o zi super relaxanta si fun, mi-am incarcat bateriile pentru ceva timp. :mrgreen:

 

p.s. mi-am infruntat frica de tobogane inchise si m-am dat pe doua dintre ele, a fost foaaaarte energizant.

relaxare

Despre relaxare

Exista foarte multe moduri in care te poti relaxa dupa o zi nebuna de munca. De la vizionarea unui film usor pana la o simpla plimbare in parc, metodele difera la fiecare persoana in parte.

De cand am devenit mamica si timpul s-a micsorat considerabil a trebuit sa imi gasesc momentele de liniste si de relaxare in orele cele mai ciudate. Si nu tot timpul mai am chef de relaxare, ci vreau pur si simplu sa dorm. Dar intr-un final imi dau seama ca am nevoie si de niste momente chill, in care sa imi curat mintea de toate problemele urate si de nervii acumulati peste zi. Asa ca in afara de citit ( am 3 carti in proces de citire- poate le termin pana la sfarsitul anului) si de plimbari – ca astea imi sunt cel mai la indemana, am descoperit arta coloratului. Sau mai bine zis, am inceput sa ma prind cum sta treaba cu activitatea de colorat. Si cum exista carti de colorat pentru copii, exista si pentru adulti. Vazusem intr-un reportaj la tv despre aceste carti, insa nu am dat mare importanta subiectului. De Craciun am avut o mare surpriza din partea unei prietene dragi, a vorbit cu Mos Craciun si mi-a adus o carte, mai exact asta : http://milliemarotta.co.uk/index.php?/illustration/tropical-wonderland/

85_coversml                                                                                                         sursa foto: Millie Marotta 

Imi place la nebunie! Am pornit intr-o goana nebuna dupa creioanele colorate perfecte, sa aiba cat mai multe nuante pachetul, sa fie cat mai bun lemnul din care sunt facute si dupa achizitie sa gasesc un loc la care sa nu ajunga piticul meu. Fiecare cu creioanele lui : el are cerate, ale mele sunt din lemn. :mrgreen:

Nu credeam vreodata ca ma va relaxa atat de mult activitatea asta. Iar Millie Marota a avut o idee grozava cu aceste carti. Iti da posibilitatea sa iti creezi propriul univers colorat, chiar daca ai contururile predefinite.  In lumea ta copacul poate fi mov si frunzele poti sa le colorezi in rosu aprins. Nimic nu e gresit, nu iti impune nicio regula. Poate doar una: lasa-ti imaginatia sa zburde si creeaza cea mai frumoasa padure tropicala sau cea mai frumoasa floare, chiar daca ea nu exista in realitate. De aceea cartile ei sunt o aventura in care merita sa intrii. Sunt sigura ca exista mult mai multe astfel de carti, dar cu asta am intrat eu in contact pentru prima data.

Ocazional mai desenez, insa doar peisaje, imi placeau de mica si de atunci doar asta desenez. Recunosc, aici e mai talentat colegul de viata, stie sa deseneze foarte multe si de cele mai multe ori el pica de serviciu cand cel mic ii cere tot felul de animalute. Cred ca daca ar fi sa ii desenez eu copilului un catel, pisica sau orice alt animal, ar fi saracul tare dezorientat ca nu si-ar da seama ce lighioane am putut sa fac. Asa ca ma limitez la desenat copacei cu frunze verzi si dau frau liber imaginatiei la colorat. E mai bine pentru toti asa :mrgreen:

Recomand din tot sufletul pentru cine are rabdare si daca nu aveti timp sa terminati o pagina intreaga deoadata nu va grabiti, chiar si 10 minute de colorat iti dau o stare minunata de spirit!

adunate, concurs, de-ale mele, geanta, Ilux, iubire, shopping

Cadoul perfect

De cateva zile sunt in criza de timp. Se apropie ziua mamei mele si nu stiu ce cadou sa ii fac. E atat de greu sa aleg ceva, vreau sa fie special, vreau sa fie ceva original , trebuie sa gasesc ceva care sa ii puna in valoare personalitatea. Ma “plimb” din site in site, nimic nu-mi face cu ochiul. Am deschise atatea tab-uri in browser incat nici eu nu mai stiu de unde sa incep si ce sa inchid. Nu ma pot hotari si e atat de tarziu, mintea imi fuge la munca, la somn, la oboseala , la ce tinuta voi avea maine la servici si decid sa reiau cautarea a doua zi. Ma retrag in asternuturile crem cu floricele si ma scufund  intr-un somn adanc. Dupa cateva ore ma trezesc si pe jumatate adormita vad ca laptopul nu s-a inchis. In drum spre el ma impiedic de geanta mea cea verde ( trebuie s-o schimb neaparat, e atat de batrana) ,dar  ajung teafara ca sa vad ca singura pagina care nu se inchisese era cea de la Ilux. Imi fac o cafea , ma uit pe site si vad gentile Anuschka . Asta e! Cadoul perfect:

geanta_calibra_din_piele_naturala_anuschka_7

O geanta din piele naturala , pictata manual de artizani indieni , un cadou care va fi apreciat nu numai de mamica mea draga. E accesoriul perfect pentru ea, e o femeie activa ( chiar daca e trecuta de prima tinerete) , mereu alearga cu treburi prin oras , se imparte intre cele doua case si are nevoie de o geanta in care sa ii incapa toate cele necesare si eventual sa le si gaseasca la timp . Unde mai pui ca de fiecare data cand o sun , raspunde greu si fix la ultimul apel cand sunt gata sa renunt, raspunde. Acelasi text  de fiecare data : nu-si gaseste telefonul in geanta ei imensa fara niciun fel de compartiment. Dar geanta asta e altfel, are compartimente speciale pentru fiecare lucrusor de care are nevoie o femeie: buzunar pentru telefon, etui si saculet pentru cosmetice si pentru portmoneu un compartiment securizat. Ce sa mai , e combinatia perfecta intre eleganta, stil si utilitate.  Bun, am stabilit ca acest model e foarte util , sa ne uitam si la design. Pe langa faptul ca e unicat , e pictata in culori calde si modelul floral e completat perfect de o pasare colibri.Acea pasare mica si energica ,exact ca mama.   Parca o vad in fata blocului inconjurata de vecinele intrigate de modelul superb de pe umarul ei. Va fi invidiata in primul rand ( asa suntem noi femeile), apoi va fi admirata si despre geanta ei se va vorbi in toate cercurile posibile. La cat de mic e orasul nu m-as mira sa se auda pe la colturi : “Ai vazut draga ce geanta si-a luat madam? ” Da, astea ar fi efectele unei opere de arta. Si la cat de monoton a fost totul in jurul ei de ceva vreme, geanta Anuschka e perfecta pentru un aer proaspat in viata ei.

E decis, acesta va fi cadoul ei. Totodata , analizand geanta din toate punctele ma intreb: oare atunci cand o voi primi voi fi in stare sa ma despart de ea? Am rochitele de vara care merg perfect cu modelul acesta, pictura inspira feminitate, viata, veselie si un strop de nebunie frumoasa. Grea decizie. Am trecut de la panica, la criza de timp, la curiozitate ( atunci cand am descoperit-o) , am ajuns la fericire si parca mi-a fost pictat un zambet de Julia Roberts, am trecut prin filtrul ratiunii toate amanuntele si am ajuns intr-un moment de nehotarare clasica : sa o dau mai departe sau nu? Asa te simti cand vezi pentru prima data geanta Anuschka, te bucuri ca ai gasit-o, ai vrea sa o oferi cadou cuiva si te gandesti ca nu va fi asa usor sa te desparti de ea.

Acest articol participa la concursul Ilux pentru bloggeri ( n-oi fi eu a-lister, dar imi place sa scriu si ma fascineaza lumea asta) , sper sa nu fie prea tarziu ca trimit astazi si poza a fost luata de pe site-ul celor de la Ilux- ilux.ro.

LATER EDIT: Grabita fiind defel, am uitat sa trec linkul catre geanta aleasa de mine pentru poveste , asa ca datorita echipei dragute de la Ilux ( mi-au dat mail sa ma atentioneze, nu ma asteptam) il trec acum : http://www.ilux.ro/geanta-calibra-din-piele-naturala .

Sa-mi tineti pumnii!

iubire, zambete

O zi frumoasa de toamna

Astazi mi-am propus sa fiu bine dispusa, sa nu ma incrunt, sa zambesc si sa fiu happy. Nu o sa ma enervez daca nu gasesc loc de parcare cand ajung acasa, o sa il blochez pe vecinu’ cu zambetul pe buze. Nici in trafic nu ma voi enerva atunci cand se baga un destept pe banda mea si tot el e cu gura mare. O sa ii zambesc frumos in timp ce ii arat linia care delimiteaza benzile.  Nu ma voi agita atunci cand un client care are lista de preturi imi va cere oferta de pret, ii voi atasa din nou lista de preturi si il voi ajuta cu orice are nevoie. Oricum fac asta in mod normal, dar azi voi fi si mai draguta.

Si nu doar azi. O sa incerc sa zambesc mai mult, sa ma agit mai putin si sa traiesc din plin. Pentru ca fericirea vine din lucruri marunte. Ca atunci cand ajungi la munca de dimineata si vezi ca vine un coleg sa iti aduca o cafea fierbinte. Asa s-a gandit, ca poate nu ai timp sa iti faci cafea . Frumos , nu ? Sau ca atunci cand in trafic iti da voie nenea ala dragut sa te bagi si tu pe banda .  Totul vine din zambet, din caldura pe care o transmitem din gandurile bune. Astazi dupa ce ies de la munca o sa imi iau flori sa imi pun in camera. Si in drum spre casa o sa ascult muzica tare si o sa cant. Nu stiu de unde vine starea asta buna , nu am primit nicio veste incredibil de minunata, nu am castigat la loto , nu voi avea bebe si nici nu mi s-a intamplat nimic iesit din comun. Dar, stiu ca lucrurile bune, zambetele si starile de bine le iau ca atare, nu ma mai intreb de ce, cum si cand?

Voi ati zambit azi macar o data ?

 

 

primavara, relaxare, sanatate, sarbatori

Dupa sarbatori

Hristos a inviat!

Anul asta am petrecut in familie completa( ai mei, ai lui, ai nostri ) , au venit ai mei la Bucuresti si a fost super frumos. Ne-am bucurat de vremea minunata, am stat in curte, am facut si un gratar delicios. A fost o atmosfera tare placuta si iepurasul de anul asta a fost darnic : mi-a adus-o pe mami 😛

Din pacate, am avut si ceva probleme. Duminica noapte spre luni m-am simtit tare rau, si luni inca nu mi-am revenit total . Am fost la un gratarel in Snagov si abia am putut sa mananc ceva. Am facut excese si tot ce mi-a interzis doctorul evident ca am mancat 😀 De azi trebuie sa ma refac. Merg la tae-bo si aerobic si dau jos colacelul de la burtica.

De acum trebuie sa vedem ce facem de Revelion ca doar imediat vin sarbatorile de iarna , nu ? 😆

Sa-mi ziceti cum va vindecati dupa sarbatori, poate aveti trucuri mai bune 😛